Pare o întîmplare desprinsă dintr-un film SF. Și totuși, pentru Stan Larkin, aceasta a fost realitatea timp de 555 de zile. Stan suferea de o boală genetică rară, numită cardiomiopatie familială, care îi slăbise atît de mult inima încît medicii știau că nu mai poate fi salvată. Singura lui șansă era un transplant. Dar exista o problemă: nu se știa cît va dura pînă cînd va apărea un donator compatibil.

Medicii de la Universitatea din Michigan au luat atunci o decizie extraordinară. I-au îndepărtat complet inima bolnavă și au implantat o inimă artificială totală, un dispozitiv care prelua în întregime rolul inimii. Acesta era conectat prin tuburi la un aparat portabil, purtat într-un rucsac, care trimitea permanent impulsurile necesare pentru ca sîngele să circule prin corp.

Aici începe partea care impresionează cel mai mult. În loc să rămînă luni sau ani într-un salon de spital, Stan s-a întors acasă. Ieșea la plimbare, petrecea timp cu familia, mergea în oraș și chiar juca baschet, purtînd în spate aparatul care îi ținea corpul în viață. Nu avea o inimă biologică, dar avea speranță, iar uneori, speranța poate ține un om în picioare mai mult decît ne imaginăm.

După 555 de zile, în Mai 2016, telefonul pe care îl aștepta de atît timp a sunat. Fusese găsit un donator compatibil. Operația de transplant a reușit, iar astăzi Stan Larkin este în viață și vorbește adesea despre cît de importantă este donarea de organe. Povestea lui este și un omagiu adus familiei necunoscute care, într-un moment de durere, a ales să ofere altcuiva o nouă șansă la viață.

Surse: University of Michigan Health, SynCardia Systems, The New England Journal of Medicine, BBC News